Călător prin istorie

Osman Pazvantoğlu © Croation State Archives În limba română există o expresie foarte cunoscută: pe vremea lui Pazvante Chioru', pe care mulți dintre noi o folosim chiar și astăzi, probabil atunci când vrem să spunem că un anumit lucru sau o anumită întâmplare au avut loc  acum mult, mult timp, nu? Ceea ce este însă foarte interesant este faptul că Pazvante nu este un personaj fictiv, de genul lui ''Bulă'', ci unul istoric, real. Și astăzi voi încerca să vă spun povestea lui. Să începem cu începutul. În primul rând, ''Pazvante'' este numele lui real, însă în varianta sa românizată. Numele ''adevărat'' al lui Pazvante era  Osman Pazvantoğlu , el venind pe lume undeva în jurul anului 1758, într-un sat din vilayet-ul (o unitate administrativă din fostul Imperiu Otoman, un soi de regiune dacă vreți) Bosnia. A rămas fără tată încă de copil, iar de creșterea sa s-au ocupat mai întâi mama, apoi bunicul său din partea mamei. Exis...

Colosseum-ul din Roma © smithsonianmag Ieri, 21 aprilie, am vrut să scriu un articol despre un eveniment crucial în istoria lumii. Din păcate, nu am avut timp, așa că l-am scris astăzi. Este vorba despre întemeierea Romei, orașul care a schimbat soarta lumii mai mult decât ne putem imagina sau înțelege astăzi. Civilizația europeană se întemeiază pe fundamentele stabilite de Imperiul Roman și datorează enorm acestui oraș din regiunea Latium, Italia. Astăzi vom vorbi însă despre legenda din spatele întemeierii Romei. Să începem atunci. Acum 2.772 de ani (și o zi), doi flăcăi, doi voinici, și-au pus în gând să întemeieze un oraș (pentru că de ce nu?), asta după ce trecuseră prin multe aventuri și pericole. Și iată povestea lor.  Conform tradiţiei consemnate de către istorici, în orașul Alba Longa domnea Proca, unul dintre urmașii lui Ascanius (sau Iulius). Ascanius era fiul lui Aeneas, legendarul războinic fugit din Troia. Proca avea, la rându-i, doi fii, Numitor ș...

Hello, hello, dragii mei cititori. V-a fost dor de mine? Nu v-a fost, știu, dar ''dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, și dacă nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi. Și am să vin, cu sau fără voia voastră!'' Dar de ajuns cu vorbăria. Haideți să vă povestesc despre un nene tare șmecher din vechime. Un filosof. Hehe, erau și ăștia la modă cândva, la fel ca istoricii și poeții...Ehh, alte vremuri, alte socoteli. Mă rog. Pe filosoful ăsta îl chema Diogene și era din Sinope (actualmente Sinop, în Turcia). A avut o viață relativ liniștită în copilărie, dar a fost atras de filosofie încă de timpuriu. Dar ce i-a schimbat viața cu adevărat a fost o profeție a Oracolului din Delphi, pe care a auzit-o atunci când a călătorit prima oară acolo. Ce spunea această profeție: că va ajunge să distrugă toate ''nomismele''. ''Nomisma'' înseamnă, în greaca veche, ''monedă''. Și ce a făcut eroul nostru? A luat profeția mot-a-mot și s-a ...